http://www.bios.ong.md/ 10.09.2010 ro http://www.bios.ong.md/ Copyright (c) 2010 http://www.bios.ong.md/UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=637 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=636 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=494 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=493 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=492 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=491 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=490 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=489 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=488 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=487 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=486 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=485 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=484 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=483 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=482 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=481 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=480 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=479 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=478 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=477 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=476 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=475 UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=407 Acreditare Procedura prin care o institutie autorizata evalueaza si recunoaste formal un program de certificare, in conformitate cu standardele institutiei respective. Agribusiness Termen generic care se refera la diversele tipuri de afaceri din domeniul productiei agroalimentare, incluzand activitatile agricole din ferma, aprovizionarea cu samanta, produsele chimice si masinile agricole, ingrasaminte, comertul en-gross si distributia, procesarea, marketing-ul si vanzarile cu amanuntul. Poluare agricola (Poluare provenita din agricultura) Deseurile lichide si solide provenite din activitatile agricole, incluzand: scurgerea si levigarea pesticidelor si a ingrasamintelor; eroziunea si praful rezultate in urma araturilor; balegarul si carcasele de animale; reziduurile provenite de la culturile agricole; molozul de la constructiile agricole. Agricultura alternativa Abordare sistematica a activitatilor agricole in vederea reducerii poluarii agricole, cresterii durabilitatii si sporirii eficientei si rentabilitatii. In general, agricultura alternativa se concentreaza asupra practicilor de management care: avantajeaza procesele naturale (cum sunt ciclurile elementelor nutritive, fixarea azotului si relatiile dintre daunatori si pradatori); imbunatatesc, pe de o parte, relatia dintre tipul culturilor si practicile agronomice, si, pe de alta parte, dintre potentialul productiv si caracteristicile fizice ale terenului; folosesc in mod selectiv ingrasamintele si pesticidele pentru a asigura eficienta productiei si conservarea solului, apei, energiei si a resurselor biologice. Amoniac Gaz alcalin cu miros intepator, compus al azotului si hidrogenului (NH3). Se formeaza in mod natural sub actiunea bacteriilor, prin descompunerea compusilor care contin azot, cum ar fi gunoiul de grajd. Emisiile de amoniac pot reprezenta o problema in adaposturile etanse de animale, iar in aerul atmosferic se pot dispersa sub forma unor particule foarte fine. Amoniacul sintetic este utilizat ca ingrasamant pe baza de azot. Cunoscut si sub denumirea de amoniac anhidru, reprezinta sursa de baza pentru producerea tuturor ingrasamintelor cu azot, fiind, de asemenea, si un ingrasamant ce poate fi aplicat ca atare. Amoniacul sintetic se obtine in urma reactiei dintre gazul natural si azot. Bioacumulare Absorbtia si concentrarea substantelor chimice toxice, a metalelor grele si a anumitor pesticide in plante si animale. Toxicitatea poate fi exprimata in mai multe moduri: plumbul ingerat de vitei se poate bioacumula in oasele acestora, intervenind in absorbtia calciului si in dezvoltarea oaselor; substantele chimice acumulate pot fi eliberate ulterior in fluxul sangvin, de exemplu in timpul gestatiei sau pierderii de greutate; substantele chimice se pot acumula in cantitati letale, la sfarsitul filierei alimentare. Bioconcentrarea este un termen sinonim pentru bioacumulare. Biodegradabil Capabil a fi descompus in componente mai simple de catre organismele vii. Biodiversitate (sau diversitate biologica) In general, reprezinta atat varietatea si variatia plantelor, animalelor si microorganismelor, cat si a ecosistemelor acestora. Are 3 nivele: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor si diversitatea genetica (in cadrul speciilor). Prin conceptul de mentinere a biodiversitatii se intelege necesitatea conservarii, de catre civilizatie, a unui numar cat mai mare posibil din speciile existente, astfel incat sa se pastreze un fond genetic cat mai divers ale carui caracteristici benefice sa poata fi utilizate in viitor. Diversitatea genetica asigura resurse pentru rezistenta genetica la daunatori si boli. In agricultura, biodiversitatea este un sistem de productie caracterizat prin prezenta mai multor specii de plante si/sau animale, in contrast cu specializarea genetica existenta in monocultura. Agricultura biodinamica Sistem ecologic si durabil de productie agricola, in special de producere a alimentelor pentru oameni, care pretinde respectarea tuturor organismelor. Acest tip de sistem de agricultura ecologica a fost dezvoltat de omul de stiinta si filosoful austriac Rudolf Steiner la inceputul secolului al XX-lea (1900). Sistemul de agricultura biodinamica are in vedere atat ciclurile biologice, cat si aspectele “dinamice” – metafizice sau spirituale – ale fermei, cu intentia de a realiza un echilibru intre domeniul material si cel spiritual. Combatere biologica Practica utilizarii organismelor benefice – cum ar fi insectele pradatoare sau parazitii insectelor daunatoare, agenti patogeni daunatori, pasarile insectivore si liliecii - pentru pastrarea populatiilor de daunatori la un nivel acceptabil. Monitorizare biologica Utilizarea organismelor vii atat pentru testarea calitatii apelor uzate care urmeaza sa fie deversate in apele colectoare, cat si a apelor situate in aval de punctul de deversare. Biomasa Masa totala a plantelor (fara continutul de apa din plante) si/sau a animalelor dintr-un anumit loc. Zona tampon Zona tampon trebuie sa fie suficienta ca dimensiune sau ca forma fiind o granita clar definita si identificabila, marginind un areal cu productie ecologica si care este stabilita sa limiteze aplicarea sau contactul cu substantele interzise dintr-o suprafata alaturata. Cultura intercalata Orice cultura cu crestere rapida, semanata intre doua sezoane de semanat normale, sau semanata pentru a compensa o cultura principala compromisa. Poate sa fie: o cultura legomicola cu maturare mai rapida, ca de exemplu ridichile, ceapa, sau spanacul (semante printre randurile unei culturi cu dezvoltare mai lenta; culturi cu crestere rapida, cum sunt: secara, meiul sau hrisca; leguminoase anuale, ca de exemplu soia, utilizate ca furaj ori incorporate sub aratura, pentru a spori fertilitatea solului. Certificare Procedura prin care o terta parte acorda, in scris, dovada ca un produs, proces sau serviciu sunt in conformitate cu anumite standarde. Produse alimentare ecologice certificate sunt acele produse alimentare a caror producere a fost verificata in conformitate cu standardele specificate pentru productia si procesarea ecologica. Organism de certificare Institutie care indeplineste activitatea de certificare. Uneori apare sub denumirea de certificator sau agentie de certificare. Program de certificare Sistem de reguli, proceduri si management care duc la certificare. O institutie de certificare poate desfasura mai multe programe de certificare diferite. Uneori apare sub denumirea de sistem de certificare . Compost Este materialul rezultat in urma procesului de compostare. Este un material de culoare inchisa, umed, asemanator solului, care imbogateste continutul de elemente nutritive din sol si imbunatateste structura solului. Gunoi de grajd compostat Dejectii animale fermentate pe o platforma special amenajata, proces care permite eliberarea azotului din dejectii. Ingrasamant organic neinflamabil. Conservare Managementul resurselor umane si naturale in vederea obtinerii de beneficii maxime pe o durata de timp nedeterminata. In cadrul sistemului de agricultura, conservarea determina adaptarea particularitatilor de cultivare a plantelor la potentialul productiv si la caracteristicile fizice limitative ale terenurilor agricole, pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a unei productii rentabile. Practicile de conservare, cum ar fi managementul integrat al daunatorilor, urmaresc conservarea solului, apei, energiei si a resurselor biologice. Lucrari conservative ale solului Orice sistem de lucrari ale solului sau de cultivare, prin care cel putin 30% din suprafata solului ramane acoperit de resturi vegetale dupa semanat. Lucrarile conservative ale solului mentin un covor vegetal care dauneaza mai putin solul decat sistemele de lucrari traditionale, reducand astfel pierderile de sol si consumul de energie, mentinand nivelul si calitatea recoltelor. Tehnicile lucrarilor conservative includ lucrari minime ale solului, mulcirea, bilonarea sau cultivarea fara lucrari ale solului (no-till). Agricultura conventionala Utilizata in general pentru a desemna practicile agricole obisnuite sau traditionale, care se bazeaza pe folosirea intensiva, pe scara larga, a inputurilor chimice si energetice, tipice pentru fermele mari, mecanizate, in contrast cu practicile agricole alternative sau durabile. Utilizarea grapei cu discuri pentru dezmiristit, pulverizarea frecventa a pesticidelor si utilizarea ingrasamintelor de sinteza sunt exemple de practici conventionale, care sunt in contrast cu practicile alternative, precum absenta lucrarilor solului (no-till), managementul integrat al daunatorilor sau utilizarea gunoiului de grajd si a ingrasamintelor verzi. Perioada de conversie Perioada specifica, pe parcursul careia standardele de certificare ecologica trebuie aplicate in totalitate, la o anumita unitate de productie data. Vaci pentru lapte, ecologic Animale ecologice care produc lapte. Animalele trebuie sa fie crescute in sistem ecologic cel putin un an pentru ca productia sa fie certificata ecologic. Vacile de lapte pot fi considerate, de asemenea, ca nucleu pentru reproductie, insa trebuie sa indeplineasca anumite cerinte pentru ca produsele lactate sa fie considerate ecologice. Denitrificare Reducerea nitritilor cu formarea de amoniac si azot liber, cum ar fi de exemplu reducerea nitratilor din sol sub actiunea organismelor solului, in special a organismelor anaerobe. Rezistenta la boli Capacitatea unui organism de a se opune infectiei produse de un anumit agent patogen. Toleranta la boli Capacitatea unei plante de a continua sa se dezvolte fara a prezenta simptome grave, in ciuda infectarii cu un agent patogen. Competitie ecologica Competitia dintre doua sau mai multe organisme pentru aprovizionarea limitata cu o anumita resursa de mediu. Dezechilibru ecologic Absenta unor relatii functionale intre elementele unui ecosistem. Ecosistem Sistem format dintr-o comunitate de animale, plante si microorganisme, precum si mediul fizic si chimic in care acestea interactioneaza. Eroziune Distrugerea suprafetei solului. Materialele neconsolidate, ca de exemplu solul, se erodeaza mai rapid decat cele consolidate, cum ar fi rocile. Cele mai frecvente cauze ale eroziunii sunt vantul si apa curgatoare. Sensibilitatea solului la eroziune se masoara prin indicele de eroziune. Evapotranspiratie Pierderea apei din sol atat prin evaporare cat si prin transpiratia plantelor cultivate pe solul respectiv. Agricultura extensiva Sistem de agricultura in care se investeste o cantitate relativ redusa de munca si capital pe unitatea de suprafata; de obicei, implica suprafete mai intinse. Codex Alimentarius O colectie de standarde internationale pentru siguranta alimentara si protectia consumatorului. Este administrat de Comisia Codex Alimentarius, un organism infiintat in colaborare cu FAO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie) si OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) in anii 1961-1962, cu scopul de a proteja sanatatea consumatorilor si a asigura practici corecte in comertul alimentar international. Fertilitate Capacitatea solurilor de a asigura suficiente elemente nutritive, apa si aer pentru dezvoltarea sanatoasa a plantelor. Un sol fertil trebuie sa aiba un continut de cel putin 5% materie organica si humus, si sa fie structurat. Inginerie genetica Stiinta modificarii AND-ului unei plante sau a unui animal, in scopul producerii caracteristicilor dorite. Printre caracteristicile dorite, se numara crestere mai rapida si dimensiuni neobisnuit de mari. Ingineria genetica este o stiinta extrem de controversata, existand numeroase persoane care sustin ca aceasta nu a fost testata si studiata corespunzator. In plus, nu toata lumea este de acord ca plantele si animalele modificate genetic prezinta siguranta pentru consumul uman sau pentru existenta libera a acestora in mediu. OMG (Organism Modificat Genetic) Germoplasma care cuprinde toate componentele cultivarelor unei specii, speciile salbatice intrudite din acelasi gen si hibrizii rezultati din incrucisarea speciilor salbatice cu cele cultivate. IFOAM (Federatia Internationala a Miscarii Organice in Agricultura) Organizatie neguvernamentala care a stabilit un set de Standarde de Baza. In colaborare pe baza contractuala cu Serviciul International de Acreditare Organica (IOAS), IFOAM acrediteaza institutii de certificare in conformitate cu aceste standarde voluntare. Ingrasamant organic Produs rezultat din procesarea substantelor animale sau vegetale care contine o cantitate suficienta de nutrienti pentru plante pentru a avea valoare ca ingrasaminte. Gunoi de grajd Dejectiile solide sau lichide provenite de la animale si pasari. Uneori se refera la “reziduurile animale”. Acest material poate contine de asemenea, resturi alimentare, apa sau particule de sol. Poate include, de asemenea, si reziduuri care nu sunt asociate cu dejectiile animale, cum ar fi: apa uzata de la centrele de muls, lapte contaminat, par, pene sau alte materiale. Eticheta Orice material scris, tiparit sau simbol grafic prezent pe un produs alimentar, sau asociat cu acesta, utilizat in vederea cresterii vanzarilor. Mulci Orice material nesintetic cum ar fi resturile lemnoase, frunze si paie sau orice material sintetic care este inclus in lista materialelor care pot fi utilizate in agricultura ecologica si care sunt utilizate pentru a impiedica dezvoltarea buruienilor, pentru reducerea temperaturii solului si pentru a conserva umiditatea solului. Acvacultura ecologica cresterea animalelor si plantelor acvatice, fara utilizarea ingrasamintelor sintetice, pesticidelor, antibioticelor, hormonilor de crestere sau aditivilor alimentari. Certificare ecologica proces prin care activitatile agricole, comerciantii, distribuitorii si procesatorii alimentari sunt inspectati si revizuiti pentru a fi verificati, in conformitate cu standardele ecologice. Productie ecologica Un sistem de productie administrat in conformitate cu legea si reglemetarile din acest domeniu, care raspunde conditiilor specifice, domeniu integrand practicile agricole, biologice si mecanice, si care intensifica ciclurile resurselor, promoveaza echilibrul ecologic si conserva biodiversitatea. Eticheta de certificare O eticheta sau un simbol care indica certificarea conform unor standarde verificate. Inspectia Reprezinta o vizita de verificare a performantelor operatorului, in concordanta cu standardele specifice ale programului de certificare. Inspectorul este persoana desemnata care efectueaza inspectia. Trasabilitate Metoda de monitorizare, suficienta pentru stabilirea originii, transferului de proprietate si transportul tuturor produselor etichetate ca produse ecologice sau care contin ingredienti ecologici. Certificat/Declaratie de tranzactionare Document oficial emis de un organism de certificare in timpul tranzactionarii produselor ecologice (acesta este documentul de baza pentru urmarirea cantitatii de produse vandute). Energie regenerabila Energia obtinuta din surse care sunt in principiu inepuizabile, spre deosebire de combustibilii fosili care sunt resurse limitate. Sursele regenerabile de energie includ lemnul, deseurile, energia geotermala, energia eoliana, energia solara, fotovoltaica si termica. Reciclare Procesul de colectare a materialelor din fluxul de reziduuri si de separare a acestora pe tipuri, de transformare a lor in produse noi, si de comercializare si reutilizare a acestor materiale ca produse noi. UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=405 Ce este agricultura ecologica? Agricultura ecologica este o abordare holista a sistemului de management al productiei agricole, care promoveaza si favorizeaza sanatatea agroecosistemelor, inclusiv biodiversitatea, ciclurile biologice si activitatea biologica a solului. Ea incurajeaza cu prioritate utilizarea masurilor agrotehnice, prin comparatie cu utilizarea inputurilor din afara fermei, tinand cont de faptul ca, specificul zonal solicita sisteme adaptate conditiilor locale. Aceasta se realizeaza prin utilizarea, acolo unde este posibil, a metodelor agrotehnice, biologice si mecanice, prin contradictie cu utilizarea produselor sintetice. Ce este agricultura ecologica? Agricultura ecologica este un sistem de management al productiei care promoveaza si sporeste biodiversitatea, ciclurile biologice si activitatea biologica a solului. Ea se bazeaza pe utilizarea la minimum a input-urilor din afara fermei si pe practici de management care refac, mentin si intaresc armonia ecosistemului. Principalele principii calauzitoare ale productiei ecologice sunt utilizarea de materiale si practici care consolideaza echilibrul ecologic al sistemelor naturale si care integreaza componentele sistemului de agricultura intr-un ansamblu ecologic unitar. Ce este agricultura ecologica? Agricultura ecologica este un sistem holistic de productie conceput sa optimizeze productivitatea si bunastarea diferitelor asociatii din cadrul agroecositemului, incluzand organismele din sol, plantele, animalele si oamenii. Principalul obiectiv al agriculturii ecologice il constituie dezvoltarea unor exploatatii productive, care sa se afle intr-o relatie durabila si armonioasa cu mediul inconjurator. Ce este agricultura ecologica? Agricultura ecologica presupune obtinerea de produse agroalimentare fara utilizarea ingrasamintelor, pesticidelor, hormonilor, substantelor anabolizante, antibioticelor pentru stimularea productiei si a altor produse conventionale daunatoare, in conformitate cu regulile de productie ecologica, care respecta standardele, ghidurile si caietele de sarcini nationale si sunt atestate de un organism de inspectie si certificare infiintat in acest scop. Organismele modificate genetic si derivatele lor nu sunt permise in productia ecologica. Ce este agricultura ecologica? Prin agricultura ecologica se intelege orice metoda de crestere, cultivare ori ingrijire a organismelor vii, care favorizeaza procesul lor specific de dezvoltare naturala, pe cat posibil fara interventii, cu scopul de a obtine o sursa bogata in proteine, lipide, glucide, fibre, vitamine, minerale si alti nutrienti, destinate a fi folositoare corpului uman, pentru a-i mentine o stare de viata activa, multumita si sanatoasa. Ce este agricultura ecologica? Agricultura ecologica este stiinta, sau chiar arta, administrarii sau intretinerii organismelor agricole si a mediului lor de viata, pentru utilizarea lor pe termen lung de catre natura si de catre oameni. Ca stiinta, agricultura ecologica se ocupa cu studiul sistematic al structurilor materiale (organismele vii si mediul lor de viata) si functionale (inclusiv interrelatiile dintre structurile materiale) ale sistemelor agricole; totodata, proiecteaza managementul acelor agroecosisteme care pot satisface, timp indelungat, nevoile umane de hrana, imbracaminte si de locuit, fara a diminua potentialul ecologic, economic si social al resurselor naturale. Ca ocupatie practica, agricultura ecologica reprezinta activitatea de implementare a cunostintelor teoretice despre natura si agricultura in sisteme tehnologice durabile, bazate pe resursele materiale, energetice si informationale. De asemenea, agricultura ecologica se bazeaza pe inteligenta si ca atare, presupune cunostinte amanuntite asupra pamantului, vietuitoarelor si altor factori economici si sociali, precum si pe intuitie, cumpatare in alegerea si aplicarea masurilor practice. Ce este agricultura ecologica? Agricultura ecologica reprezinta un agroecosistem independent si durabil, aflat in echilibru. Acest sistem se bazeaza, pe cat posibil, pe resurse locale regenerabile. Agricultura ecologica este conceputa ca un tot unitar, care integreaza aspectele economice si sociale ale productiei agricole, dintr-o perspectiva atat locala cat si globala. Astfel, agricultura ecologica percepe natura ca fiind o entitate cu valoare si drepturi proprii; fiintele umane au responsabilitatea morala de a dirija dezvoltarea agriculturii astfel incat, spatiul exploatat agricol sa aiba o influenta benefica asupra intregului mediu rural. Agricultura ecologica; agricultura viitorului Agricultura astazi; organizatii de agricultura ecologica si sugestii pentru dezvoltarea acesteia. Ingrasaminte ecologice in agricultura. Efecte agronomice, de mediu si financiare Rolul microorganismelor in biostiinta plantelor si a solului, practici agronomice [Cerinte de placare, Competitivitatea si eficienta clonelor, Factori care influenteaza placarea, Reactia placarii in cultura, Bacterii care favorizeaza cresterea radacinilor (PGRT), Efectele benefice ale ingrasamintelor ecologice asupra mediului, Tehnologia ingrasamintelor organice, Beneficii financiare, Perspective - cerinte pentru evolutie, Discutie generala] Norme pentru productia ecologica si procesarea acesteia; Standarde de baza IFOAM; Criterii de acreditare IFOAM Impreuna, Standardele de baza IFOAM pentru productia ecologica si procesarea acesteia (IBS) si criteriile IFOAM de acreditare pentru organismele de certificare a productiei organice si procesare a acesteia (IAC) constituie Normele IFOAM. Aceasta publicatie ofera, sub forma unei enciclopedii, Normele IFOAM, precum si politicile si procedurile IFOAm relevante pentru aceste Norme. Informatii despre scopurile si utilizarea acestor documente sunt prezentate atat in aceasta enciclopedie, cat si in sectiunile introductive ale IBS si IAC. Agricultura ecologica in lume; Lista membrilor IFOAM Aceasta carte contine informatii generale referitoare la Agricultura Ecologica, scopul IFOAM, beneficii acordate membrilor si asociatilor IFOAM. In plus, contine o lista detaliata a membrilor IFOAM. Cultivarea maslinului in sistem ecologic - realitate greaca Grecia este situata in Sudul Europei si are toate caracteristicile climatului Mediteranean fiind propice pentru cultivarea in zonele rurale a maslinului. Cultura maslinului este una dintre cele mai importante pe intreg teritoriul tarii. Maslinul da in primul rand uleiul de maslin si apoi, productia de masline ca atare pentru consum. Productia de ulei grecesc de masline este faimos pentru calitatile sale. In timp ce Grecia este a treia tara din Uniunea Europeana, care produce ulei de masline. Aceasta prezentare reprezinta o descriere a tehnologiei de cultivare, cu referire la boli si daunatori si la metodele de combatere, la metodele de fertilizare, la metodele manuale si mecanice de recoltare, precum si la depozitare si la procesare. Semnificatia agriculturii ecologice O scurta introducere despre semnificatia agriculturii ecologice. In text, care reprezinta de fapt un capitol al cartii de agricultura ecologica a Universitatii din Ioannina (Grecia), puteti gasi definitia si principiile de baza ale agriculturii ecologice precum si avantajele productiei ecologice in Grecia. Textul se regaseste in limba greaca. Ce este agricultura ecologica? Agricultura ecologica reprezinta un mod de productie agricola specifica si un ansablu de practici agricole care respecta echilibrul ecologic si independenta fermierilor. Principalele obiective sunt: conservarea solului si a rezervelor naturale si protectia mediului inconjurator. Agricultura ecologica este considerata parte integranta a agriculturii durabile. UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=404 Diversitatea sistemelor de crestere a animalelor si definitia bunastarii animalelor. Reteaua pentru Sanatatea si Bunastarea Animalelor in Agricultura Ecologica (NAHWOA) este un proiect de comun acord finantat de Comisia Europeana. Principalul scop al proiectului este sa furnizeze o platforma pentru organizatiile de cercetare si institutiile implicate in productia ecologica animala, sa permita impartirea de informatii si idei de-a lungul dezvoltarii unor noi prioritati de cercetare si sa analizeze metodologiile conventionale de cercetare si adaptabilitatea acestora in cercetarea sistemului ecologic de crestere a animalelor. Proiectul are ca scop sa creeze un forum de discutii despre sanatatea si bunastarea productiei ecologice animale. Reteaua are 17 organizatii membre din 13 tari europene. Sanatatea si bunastarea animalelor in sistemul ecologic de productie animala. Acest articol ofera informatii despre productia ecologica animala, certificare, standarde de productie, sanatatea animalelor, adapost si ingrijire, hranire si sistemele ecologice de productie animala. Face fata agricultura ecologica diferitelor probleme de bunastare a animalelor?- o analiza conceptuala. Aceasta lucrare ofera diferite definitii despre bunastarea animalelor si se ocupa cu luarea unor masuri obiective in ceea ce priveste bunastarea animalelor si nivelul optim de bunastare. Principala intrebare luata in calcul aici este daca valorile care vin in sprijinul agriculturii ecologice afecteaza interpretarea bunastarii animalelor si daca da, in ce fel. Porci ingrasati: conversia este mai mult decat respectarea standardelor Obiectivul acestui proiect este descrierea procesului de ingrasare a porcilor ecologici, analiza celor mai frecvente probleme intalnite in cadrul conversiei acestora in porci ecologici si dezvoltarea strategiilor care vor ajuta la invingerea acestor probleme. Manual despre cresterea animalelor in sistem ecologic. Acest manual descrie practicile de conversie in cresterea animalelor in sistem ecologic bazandu-se pe cerintele Regulamentului UE 2092/91. UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=403 Metode de control a parazitilor in turmele de vaci ecologice si conventionale in Suedia A fost utilizat un chestionar pentru a aduna informatii despre strategiile de control a parazitilor, intrebuintate de crescatorii ecologici si conventionali de vaci pentru lapte suedezi si pentru a gasi indicatii despre amplitudinea infestarii cu paraziti in doua tipuri de ferme. In februarie 1997, a fost distribuit un chestionar cu multiple posibilitati de alegere a raspunsurilor in 162 ferme ecologice si 162 ferme conventionale pentru vaci de lapte din centrul Suediei. In ciuda unor cresteri aparent cunoscute a diferitelor strategii de control a viermilor, fermierii ecologici pareau sa aiba probleme mai mari cu infectiile parazitare decat fermierii conventionali. Un model de utilizare a energiei fosile in agricultura daneza pentru a compara agricultura ecologica cu cea conventionala Scopul studiului este:(1) de a descrie un model simplu pentru a evalua utilizarea energiei fosile in sistemele agricole; (2) de a da un exemplu despre cum poate fi utilizat acest model pentru a putea compara utilizarea energiei in productia vegetala si animala ecologica si conventionala si (3) de a discuta despre implicatiile generale si posibilitatile de utilizare ale acestui model. Oportunitatile economice pentru crestrea utilizarii legumelor furajere in sistemul agricol din nordul Europei atat sub management convetional cat si ecologic. Acesta lucrare corecteaza experimentele-bazate pe cercetarea comparativa a sistemelor de crestere a legumelor si a ierbii din punct de vedere economic si de asemenea a avantajelor economice pe care legumele furajere le furnizeaza sistemelor ecologice. Este schitata o metodologie care sa determine costurilor de productie si valorile economice a variatelor sisteme de crestere a legumelor furajere. Rezultatele ne arata care este potentialul trifoiului rosu (Trifolium pratense L.), in comparatie cu extinderea mai redusa a trifoiului tarator (Trifolium repens L.), si a lucernei (Medicago sativa L.), in vederea producerii unor profituri mai ridicate pe hectar decat cele obtinute in cazul ierbii- sisteme bazate pe utilizarea unui nivel mai ridicat a ingrasamintelor cu azot. Diferente de baza intre agricultura ecologica si agricultura conventionala. Diferente de baza intre agricultura ecologica si agricultura conventionala: In agricultura ecologica ameliorarea fertilitatii solului se bazeaza pe fertilizare organica , iar in sistemul conventional se utilizeaza ingrasamintele de sinteza, solubile. Nutritia plantelor este indirecta in sistemul ecologic, si directa in sistemul conventional. Protectia plantelor se face pe cale preventiva; bazata pe combaterea cauzelor in sistemul ecologic, prin comparatie cu sistemul conventional care utilizeaza metodele curative; bazate pe combaterea simptomelor. Diferente de baza intre agricultura ecologica si agricultura conventionala pentru cresterea animalelor. In agricultura ecologica, cresterea animalelor se face in sistem extensiv; bazat pe cerintele animalelor, iar in agricultura conventionala pe cale intensiva, bazata pe productivitate si profit. Nutritia animalelor se bazeaza pe hranire cu furaje naturale, produse in ferma, iar in sistemul de agricultura conventional, se bazeaza pe hranire cu furaje industriale, inclusiv provenite din alte ferme. Medicina veterinara din sistemul ecologic foloseste metodele preventive, bazate pe stimularea rezistentei naturale, iar in sistemul conventional sunt folosite metodele curative bazate pe utilizarea preventiva a antibioticelor. Cresterea vacilor pentru lapte in sistem ecologic in Europa. Laptele ecologic detine un rol important pe piata ecologica europeana. Aceasta lucrare se refera la cercetarile realizate comparand sistemele conventionale si ecologice de crestere a animalelor, oferind de asemenea si o privire de ansamblu asupra pietei. Performanta, trasaturile carnii si carcasei la porcii pentru ingrasat, cu moduri de adapostire si nutritie atat ecologice cat si conventionale Aceasta lucrare prezinta o comparatie intre o unitate ecologica de ingrasare a porcilor si una conventionala, cu accent pe adapost si nutritie, pentru a descoperi diferente si asemanari in performantele zootehnice si caracteristicile carnii si carcasei. Economia si Energia Fermelor Ecologice si Conventionale In acest studiu, inputurile economice, munca si energia necesare tehnologiilor ecologice sunt comparate cu cele ale productiei agricole conventionale. Bazele cultivarii ecologice O scurta prezentare a ghidurilor care stau la baza agriculturii ecologice (doua parti). Cum recunoastem alimentele ecologice? O scurta descriere a diferitelor cai de a recunoaste alimentele ecologice- etichete, marci ale fabricilor, sigle- informatii despre controlul si certificarea produselor ecologice. Raporturi privind compararea sistemului de agricultura ecologica cu alte sisteme agricole Lucrarea include un numar de raporturi care compara sistemul de agricultura ecologica cu alte sisteme agricole. Lucrarea include raporturi care se refera la sistemele de management, conservare, productia ecologica de lapte etc. Durabilitatea sistemului de productie a gainilor prin utilizrea cailor de acces:O comparatie intre sistemul ecologic si conventional Sistemul ecologic de productie este o strategie importanta compatibila cu durabilitatea agriculturii, evitand eliminarea utilizarii compusilor chimici, limitarea intensitatii productiei si furnizarea controlului de-a lungul intregului lant de productie. Scopul acestui studiu este de a compara productia ecologica si conventionala de gaini in termeni de analiza. Imunocompetenta ingrasarii porcilor cu furaje versus dieta conventionala in ecologic versus adaposturile conventionale Efectul ecologic si conventional al hranei asupra imunitatii porcilor a fost determinat prin utilizarea adaposturilor ecologice si conventionale in unitatile de ingrasare a porcilor. UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=397 Probleme de analizat: A) Analiza factoriala a marjei comerciale (indicator absolut al rentabilitatii unei activitati de comert) B) Analiza rentabilitatii pe baza ratelor C) Analiza pragului de rentabilitate (a nivelului critic al activitatii) A) Analiza factorială a marjei comerciale (adaosul comercial) –Tabel nr. 1 Model de analiza: unde, , unde: MC = Marja comercială CA = cifra de afaceri; Rmc = rata medie a marjei comerciale; gi = structura cifrei de afaceri (vânzărilor) pe categorii de mărfuri; Rmci = rata marjei comerciale aferentă produselor de tip “i”. MC = Marja comercială (adaos comercial); CA = cifra de afaceri; Rmc = rata medie a marjei comerciale; Gi = structura cifrei de afaceri (vânzărilor) pe categorii de mărfuri; Rmci = rata marjei comerciale aferentă produselor de tip “i”. B) Analiza ratelor de rentabilitate- Calculul si interpretarea evolutiei ratelor de rentabilitate, pe baza datelor din tabelul nr. 2 C) Analiza pragului de rentabilitate (a nivelului critic al activitatii) pentru un produs, pe baza următoarelor informaţii: - cheltuielile fixe = 16 mil lei - preţul de vânzare = 5000 lei - costul variabil = 3000 lei - profitul sperat = 25 mil lei - capacitatea de producţie = 40000 bucăţi Lucrare aplicativa nr.6 Tema: Analiza poziţiei financiare a firmei Probleme de analizat: A) Analiza ratelor de structură ale activului şi pasivului B) Analiza activului net şi a finanţării acestuia C) Analiza echilibrului financiar: - pe baza corelaţiei FR-NFR-TN - pe baza ratelor de echilibru financiar D) Analiza corelaţiei creanţe-obligaţii (ca raport intre sume si ca durate de rotatie) E) Analiza lichidităţii şi solvabilităţii Bilanţ patrimonial simplificat UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=198 Recent, la comanda Coaliţiei pentru Dezvoltare Economică Rurală (CDER), în cadrul proiectului „Promovarea unui sistem eficient de subvenţionare în agricultură” implementat cu sprijinul financiar al Agenţiei Suedeze de Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA) şi al Fundaţiei Soros-Moldova (FSM), Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova AGROinform a editat Ghidul de informare a producătorilor agricoli despre subvenţiile acordate de către stat în anul 2007. Sumarul acestei publicaţii, care va fi trimisă, pentru informarea agricultorilor, în toate primăriile din ţară este prezentat mai jos. UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=197 CONFORM EXPERŢILOR, SUBVENŢIILE ÎN AGRICULTURĂ SUNT DEECHILIBRATE ŞI INEFICIENTE, urmare a lipsei unor obiective clare şi realiste ce urmează a fi atinse. În consecinţă, se observă şi o incertitudine totală în ceea ce priveşte aplicarea, dar şi necesitatea subvenţionării agriculturii, susţine Viorel Chivriga, expert economic al IDIS Viitorul. UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=196 STUDIU : DEZVOLTAREA DURABILA SI PRODUCEREA PRODUSELOR ECOLOGICE IN RM. Studiu realizat de Boris Boicean, doctor habilitat în agricultură, Director general al Institutului de cercetări pentru culturile de cîmp „Selecţia” şi Sergiu Croitoru, Director general SGS Moldova, la comanda Coaliţiei pentru Dezvoltare Economică Rurală. UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=195 Interdicţia impusă investitorilor străini la achiziţionarea terenurilor ar putea fi reexaminată. Potrivit Biroului Permanent al Parlamentului, o iniţiativă în acest sens a fost deja înregistrată. UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=194 Expertul în agricultură al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Viorel Chivriga, a prezentat, săptămâna trecută, în cadrul unei mese rotunde, un raport potrivit căruia Proiectul Regulamentului cu privire la modul de gestionare a mijloacelor fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli are neajunsuri, din cauza cărora vor avea de suferit gospodăriile ţărăneşti şi micii agricultori. UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=193 Studiul comparativ în materie de comerţ exterior a fost realizat de către Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” la comanda Coaliţiei pentru Dezvoltare Economică Rurală (CDER) în cadrul proiectului „Campanie de advocacy în susţinerea exportatorilor moldoveni de produse agricole”, finanţat de Fundaţia Soros-Moldova şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (Sida). UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=192 Acest studiu este elaborat de către Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” Prezenta cerecetare a fost solicitată de către Membrii Coaliţiei pentru Dezvoltare Economică Rurală (CDER) în cadrul proiectului „Campanie de advocacy în susţinerea exportatorilor moldoveni de produse agricole” finanţat de Fundaţia Soros-Moldova şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (Sida). UTF-8 http://www.bios.ong.md/libview.php?l=ro&idc=187&id=191 Studiul diagnostic este realizat de către Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, la comanda Coaliţiei pentru Dezvoltare Economică Rurală (CDER) în cadrul proiectului „Campanie de advocacy în susţinerea exportatorilor moldoveni de produse agricole”, finanţat de Fundaţia Soros-Moldova şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (Sida).